Sub Pamant SRL / Ten Feet Under (23.05.2012)

Adevarul e ca daca n-ar trebui sa si muncesc ca sa am din ce trai, mi-as petrece toata ziua pe teren, la salvat de pisici. Chiar mi-era dor, parca n-am mai avut asa actiune cu suspans de cand scoteam pisoi din tevile de aerisire de la Cinema Patria. Si, fata pastratoare, am luat acum cu mine improvizatiile de atunci, un pic mai puse la punct. Ca sa ma laud, am pus in geanta si un minciog nou-nout, abia luat acum cateva lefuri, dar n-am avut cum sa-l folosesc :-D

Pe scurt, a aparut o cerere de ajutor pe Facebook, pentru doi pisoi cazuti intr-un canal adanc, cu o deschidere foarte mica sus. In curtea din dos a unui spital. Ca de obicei, pazicul rade de fata care se da de ceasul mortii sa scoata pisoii de acolo, instalatorul, sau mecanic, ce-o fi fost, da si el din umeri, ca deh, nu e problema lui. 

Nici a mea nu era, ba chiar ar fi trebuit sa fiu in cu totul si cu totul alt loc la ora aia, dar m-am dus. A venit sa ma ajute si C., o colega de la Robi, plecata si ea de la serviciu "in pauza de masa". 

Gaura adanca, loc incomod, deschidere mica, gunoaie, si doi pisoi de vreo 2 luni care asa, in intuneric, aratau mai mult a sobolani. 

Moi :-)

Pe primul l-am scos dupa jumatate de ora, cu un fel de saculet prins cu sfori (e ce se vede alb cu potocaliu in poza) in care-i pusesem mancare si de care a ramas agatat pana sus, exact ca Nimbus de la Patria. Cu al doilea insa ne-am chinuit ceva, venea atras de miros dar nu se agata de saculet. Am incercat si cu un cearceaf innodat, lung de cativa metri, dar nu se agata nici de el. Am incercat si cu o cutie de carton cam uda gasita pe acolo, in care i-am pus iar momeala, si a intrat in ea, dar cand ajunsese pana aproape sus si eram gata sa-l inhat, s-a rupt cartonul unde prinsesem sforile si a cazut iar in fundul gropii. Tare frustrant. 

In cele din urma, am trimis-o pe C. sa gaseasca alta cutie si a venit cu un bidon de 5l de plastic. L-am taiat destul de sus, l-am prins cu sfoara, am pus mancare inauntru si l-am lasat in groapa, culcat pe o parte (lasand la o parte ca mi-a luat 5 minute pana am reusit sa-l culc, numai in picioare vroia sa stea). Pisoiul a intrat dupa mancare, eu am tras repede in sus, si de data asta am reusit sa-l inhat de ceafa exact cand dadea sa sara din improvizatie. Bine ca era suficient de sus cat sa-l pot apuca. 

Intre cei doi prinsi "la copca", C. a mai prins "la mana" un pisoi gri complet, probabil fratior de-al celorlalti, care misuna pe langa noi. Doar nu era sa-l ratam :-D. El a ramas la C., pe ceilalti doi i-am luat eu acasa. I-am hranit, i-am spalat, i-am deparazitat intern - au niste burtoaie de pleznesc - si am inceput sa-i curat de raie auriculara. Aveau in urechi ceva de nedescris, erau practic umplute complet cu mizerie, straturi peste straturi, groasa si uscata. O sa dureze ceva pana le trece de tot.

Le-am zis Batman si Robin.

Cerere de adoptie (23.05.2012)

Mail primit de Asociatia ROBI. Din pacate, ce-si doreste doamna nu avem pe stoc si tare ne-am dori ca nici o alta pisica sa nu incapa pe mainile ei.

----- Forwarded Message -----

                    Buna ziua,

Va multumesc pentru promptitudinea cu care mi-ati raspuns. Pisicuta seamana f bine (d.p.d.v fizic) cu pisica pe care am avut-o pana de curand si care banuiesc mi-a fost furata.
Eu vreau o pisica cat mai apropiata de cea pe care am avut-o, mai exact sa fie independenta, sa stea ziua sa se joace in fata blocului (si tot in gradina din fata sa-si "amenajeze" toaleta - sub nicio forma nu accept litiera in casa - in schimb "accidentele" le pot tolera), iar dupa-amiaza (sau cand se plictiseste de joaca) sa o iau in casa, iarna sau cand e vremea nefovorabila va iesi afara doar pentru necesitati fiziologice.Ma mai intereseaza sa fie descurcareata, sa-i placa mancarea gatita (peste, pui, lactate - fostei mele pisici ii placea mai mult mancarea noastra), ideea e ca nu vreau o pisica sclifosita care sa manance numai graunte pentru animale; as mai vrea sa fie un pic rautacioasa - mi-ar placea sa ma loveasca si sa ma "scuipe" cand o enervez :), sa suporte sa faca baie (sau macar sa nu se tavaleasca prin praf) si daca s-ar putea sa nu fie incredibil de proasta (mai exact s-o invete relativ repede sa impinga usile cu labutele ca sa nu depinda in permanenta de altcineva).
Altceva ce mi-as mai dori ar fi sa nu aiba purici sau vreo boala transmisibila omului.
 Dumneavoastra cunoasteti mai bine personalitatile pisicilor pe care le aveti spre adoptie, iar daca aveti "vreun exemplar" care corespunde profilului meu va rog sa ma indrumati sprea el.

Inca trei sugari (16.04.2012)

Nu stiu daca am apucat sa stau 24 de ore cu doar UN pisoi mic in casa, pe langa herghelia mea, bineinteles. Am primit un telefon, stiti, am numarul dv de la.... , in legatura cu niste pisoi, cred ca sunt mici, i-am vazut ieri pe afara dar vad ca mama lor n-a vrut sa vina la ei. Bun, dar i-ati luat in casa, nu? Aaa, nuu, am zis ca vine pisica. 

Injur in gand si-i zic sa mi-i aduca. Trei pisoi de maximum trei zile, mai probabil doar de doua, reci ca moartea. E socant sa pui mana pe ceva care misca si de care stii ca e viu, dar e atat de rece. 

I-am luat urgent si i-am incalzit cu sticle cu apa calda, intr-un culcus cu o caciula de blana de oaie intoarsa pe dos, ca un cuib. O blana la sugari face minuni. Lapte praf aveam destul, aveam si biberon, stiam si la ce ma inham, dar am privit lucrurile cu usurinta - la cat de reci erau, n-am crezut c-o sa-i am pe cap mai mult de o seara. 

Ash. Acum cand scriu, tocmai s-au implinit trei saptamani de cand i-am preluat. Pe unul era sa-l pierd pe parcurs, dupa prima saptamana, dar si-a revenit surprinzator. 

Noelușul e si el nelipsit. Cred ca-i place sincer sa aiba grija de pisoi mai amarati ca el. Poate ca-si aduce aminte cum era cand era orfan. 

Pe la doua saptamani:

La trei saptamani:

Am vorbit mult cu Noel de cand l-am vazut cat de mult e dispus sa participe, de la seria trecuta de sugari incoace. Il chem, il bag in seama, il anunt ce facem, ii cer parerea, mai schimbam o vorba despre ce fac si cum cresc cei mici... iar el se uita in ochii mei de parca ar intelege, si cand il laud si-i multumesc de ajutor, mi se aseaza pe picioare, ofteaza a relaxare, inchide ochii si toarce incetisor. 

Cat despre pisoi... nu, n-au fost nici abandonati nici pierduti de mama lor. Au iesit dintr-o casa de om (vorba vine, om), pentru ca nu aveau nici un purice. Iar mama pisica, oricat de grijulie ar fi fost ea, nu le punea cutiuta si prosop, acolo sub balcoanele de la bloc, unde zice lumea ca i-a lasat si n-a mai vrut sa stie de ei. Dar de fapt de ce sunt eu asa de sigura, doar n-am fost acolo sa vad cu ochii mei...

Update Nina, Clara si Mateo (15.04.2012)

Pana la urma, trei dintre cei sapte magnifici au ramas la mine sa-i cresc. Nina Fandocita, Clara si Mateo. 

M-a ajutat mult si Noelușul, nelipsit la fiecare masa a lor. Ne supraveghea, lua atitudine daca i se parea ca n-am suficienta grija de ei - de exemplu, un pisoi lasat singur sus pe fotoliu poate cadea, si atunci Noelușul trebuie sa urce in fotoliu si sa se aseze la margine, ca un munte de netrecut pentru prichindel - ii spala, ii lasa sa misune peste el, ii lasa sa-i adoarma in blana. Totul cu un aer de batran intelept, cu ochii pe jumatate inchisi si torcand incetisor. 

 

Pe urma, cand au crescut mai maricei, a fost numai bun de calarit...

O fi crescut Clara, dar tot nu invatase inca sa se spele bine...

Si Nina a crescut, iar la varsta de doua luni a fost adoptata. 

La fel si Mateo, adoptat chiar cu vreo saptamana inaintea Ninei.

  

A ramas la mine doar Clara, un fel de viezure mic in continua miscare, si care innebuneste de cap pe toata lumea, inclusiv pe mine. Dulce, smechera si cu tupeu, da ochii peste cap, ofteaza si vrea in brate "numai cinci minute". :-D

Dar asta nu e tot, pentru ca la o zi dupa ce-am ramas cu doar UN pisoi in foster... am mai primit trei sugari.