![[andreea] - View my 'catspotting' photos on Flickriver](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_u2Ydp1hUjsP19RNRMb_KDUaoHUIqdK9DOgqhWpemEO_oAHJhkgx6oYAXlbUloLuNTjKvB-lmnBb4rpOu7zMYMx0v2Xmmdl5G8WOiZxgSPgmgxgdbcng3ruOqublGZMyyr3wd3ROk1yUxOvAmU3Y2oqmbCXQhoZqHItuLDQmBG1rQUZM5DXIIVM2G1ntb2GBAhpe6w50RE=s0-d "[andreea] - View my 'catspotting' photos on Flickriver")
Sushi a venit primul, pe 3 iunie. I-am auzit pe
pescăruşii de pe casa vecinilor făcând scandal mare, de parcă se
întâmplase ceva. M-am urcat în pod, să văd despre ce era vorba: Sushi
alunecase din cuib, în jos pe ţigle, şi ajunsese aproape de margine. Am
sperat că o să reuşească cumva să ajungă din nou în cuib. Aveam nişte
treabă şi am plecat de acasă, iar între timp el a căzut. L-au găsit vecinii
mei în curte şi, cum li se părea fioros, l-au păzit să nu-l mănănce
pisicile până m-am întors eu. Mi-am pus nişte mănuşi, l-am înhăţat şi
l-am pus la adăpost. Nu se putea ţine pe un picior, lovit probabil în
cădere.
Sashimi a venit al doilea, a doua zi. Iarăşi eram pe drumuri când m-a sunat mama, calmă: "Vezi că ţi-am mai pus unul acolo." Ah. "Unul", ce? Că tot "unul" era şi pisoiul sugar, în coşuleţul lui. Până să apuc s-o întreb, m-a lămurit ea, sec: "Când vii acasă să-i înveţi să zboare" şi a închis telefonul.
Ca şi mine cu o zi în urmă, auzise agitaţia păsărilor şi s-a dus să vadă. Femeie mai pragmatică, nu s-a gândit că pescăruşul e fioros, să stea deoparte, ca vecinii. A luat ce-a găsit la îndemână, o paporniţă de piaţă, i-a pus-o în cap, l-a luat pe după umeri şi l-a dus în cuşcă lângă celălalt.
Sashimi a venit al doilea, a doua zi. Iarăşi eram pe drumuri când m-a sunat mama, calmă: "Vezi că ţi-am mai pus unul acolo." Ah. "Unul", ce? Că tot "unul" era şi pisoiul sugar, în coşuleţul lui. Până să apuc s-o întreb, m-a lămurit ea, sec: "Când vii acasă să-i înveţi să zboare" şi a închis telefonul.
Ca şi mine cu o zi în urmă, auzise agitaţia păsărilor şi s-a dus să vadă. Femeie mai pragmatică, nu s-a gândit că pescăruşul e fioros, să stea deoparte, ca vecinii. A luat ce-a găsit la îndemână, o paporniţă de piaţă, i-a pus-o în cap, l-a luat pe după umeri şi l-a dus în cuşcă lângă celălalt.
La început mi s-au părut destul de impresionante ciocurile lor. Când mă vedeau, le căscau largi şi clempăneau. Pe urmă m-am prins, nu era ca să mă pună pe fugă, ci pentru că cereau de mâncare. Încă unii care au decis că-s mama lor...
Întâi i-am hrănit într-un stil foarte
japonez, cu beţişoarele, dar s-au obişnuit foarte repede să mănânce
singuri, din castron:
Surimi, al treilea, încă nu s-a hotărât dacă să cadă şi el sau nu de pe
acoperiş. A alunecat deja de două ori. Prima dată a stat la buza
streşinii aproape 24 de ore, chiar şi pe furtună, dar a reuşit cumva să
se caţere înapoi în cuib. L-a ajutat mult unul dintre părinţi, tot stând
pe aproape şi croncănindu-i cu multă răbdare şi tact pedagogic. A
petrecut o zi fericită în cuib, după care a alunecat iar. Şi iar l-a
prins ploaia. Iar acum, noaptea.
Iar eu stau cu urechile ciulite şi cu minciogul, transportorul, mănuşile şi lanterna pregătite la uşă, la îndemână. Dacă s-or agita iar pescăruşii, sar în papuci şi mă duc prompt la faţa locului.
Va urma :-)
===========Iar eu stau cu urechile ciulite şi cu minciogul, transportorul, mănuşile şi lanterna pregătite la uşă, la îndemână. Dacă s-or agita iar pescăruşii, sar în papuci şi mă duc prompt la faţa locului.
Va urma :-)
UPDATE, 28.06.2015
Sushi si Sashimi au fost eliberaţi, dupa 26 şi 25 de zile de când au căzut din cuib. La sfatul cuiva, i-am dus la Insula Raţelor, pe IOR. Au sărit imediat în apă şi s-au apucat să se bălăcească (video 1). Tot imediat, i-a depistat o hapsână de lebădă, s-a înfoiat de s-a făcut dublă şi s-a dus glonţ să-i alunge (video 2). Ăştia micii s-au descurcat, au zburătăcit mai încolo. După vreo două minute lebăda s-a dus iar după ei, şi ei s-au ridicat în zbor frumos şi lung (video 3). Cred că lebăda era frustrată fiindcă pe lac erau şi exemplare mai mari ca ea, impostoarele de hidrobiciclete deghizate în lebede :-)
video 1: https://www.facebook.com/
video 2: https://www.facebook.com/
video 3: https://www.facebook.com/
Surimi, fratele lor, pană la urmă n-a mai căzut de pe acoperiş. Acum e în stare să zboare pe distanţe scurte şi de câteva zile îşi tot schimbă locul de pe un acoperiş pe altul, atent supravegheat de mama lui.
Filmuleţe cu Sushi şi Sashimi din perioada şederii lor la mine:
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
https://www.facebook.com/
UPDATE, 30.06.2015 - Surimi a venit în vizită: http://andreea-robi.blogspot.ro/2015/06/vizita-lui-surimi-30062015.html
