Încă doi pui de porumbel (07.2015)

1. Pui de porumbel, mă aştepta în curte, lângă poartă, pitit după o navetă. Salvat pe 3 iulie 2015, ţinut până a putut zbura singur.

 2. Alt pui căzut din cuib, salvat pe 24 iulie, ţinut şi el până când a putut zbura singur. 

Pe ei, ca şi pe toţi ceilalţi pui de porumbel care mi-au trecut prin mână, i-am obişnuit treptat cu mediul exterior, ducându-i afară în fiecare zi pentru o jumătate de oră sau mai mult, timp în care zburătăceau sub supravegherea mea şi mai socializau cu ceilalţi porumbei aterizaţi în curte, mituiţi cu arpacaş. Când au crezut ei că e cazul, n-au mai venit înapoi la mine ci şi-au luat zborul, dar cel puţin o vreme i-am mai văzut în zonă, de obicei veniţi la masă în cireşul de lângă geamul de la bucătărie. Pe urmă ori au plecat ori s-au pierdut în peisaj, au crescut şi nu i-am mai deosebit eu de ceilalţi din stol.