Nimbus, ultimul patriot (11.02.2011)

Preiau articolul Asociatiei ROBI de aici: http://www.facebook.com/note.php?note_id=10150090250548845 , pentru ca e mult de scris.
=============

Problema: Cum salvezi un pisoi cazut intr-o conducta, la patru metri adancime?

Raspuns: Cu incapatanare si noroc.

Va amintiti de micii "patrioti", sau "pisoii cinefili", salvati de noi in octombrie de printre tevile din subsolul Cinematografului Patria?

http://www.facebook.com/note.php?note_id=442763243844

Toti trei au ajuns intre timp la casele lor si cresc vazand cu ochii, iubiti si rasfatati. Ne-am ocupat si de fratii lor mai mari, o pisica pe care am sterilizat-o si am returnat-o in zona, unde are si cine sa o protejeze, si un motan, acum castrat si el, care inca se afla la noi, in proces de socializare.

Pe mama lor, care de multi ani isi face veacul prin cotloanele cinematografului si pe la blocul invecinat, am incercat s-o prindem in repetate randuri, insa si-a ras de noi, ocolind mereu capcana. Pe urma s-a facut foarte frig, noi am fost coplesiti de alte treburi, cei de la cinematograf au asteptat sa le rezolve altii problema si ea a ramas tot neprinsa.

Acum doua zile am primit un telefon de la Patria: "Stiti, pisica are iar pui, iar unul dintre ei e cazut de trei zile in sistemul de ventilatie si n-avem cum sa-l scoatem. Se tot aude mieunand si deranjeaza spectatorii."

Andreea, care se ocupase si de ceilalti "patrioti", s-a dus imediat sa vada care e situatia. Pisoiul era intr-adevar prins in sistemul de ventilatie (o ramificatie de conducte, care duceau in panta pana jos de tot, in subsol) si, dupa atatea zile, desi abia mai avea putere sa miaune, umbla fara incetare prin conducte, incercand sa iasa. Din nefericire, de singura iesire posibila, in peretele salii de spectacol, il desparteau patru metri pe verticala. Cum sa-l scoti de acolo, cand nu poti intra dupa el, nu poti face gauri prin alta parte, si deja nu mai ai mult timp la dispozitie?

Andreea s-a intors acasa si a revenit, seara tarziu cand ventilatia fusese oprita, cu niste cearceafuri legate unele de altele, pe care le-a coborat in conducta, pana la pisoi. Dezamagire. Pisoiul e prea mic ca sa-i vina-n minte sa se urce pe ele. Andreea nu poate decat sa-i lase niste mancare si apa, intr-o galetusa coborata cu sfoara. Intrebarea revine: Cum sa-l scoti de acolo, cand nu poti intra dupa el, nu poti face gauri prin alta parte, nu se catara pe cearceafuri si ai si mai putin timp la dispozitie?

Cu incapatanare.

A doua zi dimineata, Andreea e din nou acolo, cu o improvizatie gandita peste noapte: un fel de sac din plasa de rafie, in care, in cazul ideal, pisoiul putea fi momit cu mancare si tras in sus. La fata locului lucrurile nu merg bineinteles cum ar trebui si urmeaza aproape doua ore de incercari si esecuri. Insa la un moment dat... minune! Pisoiul ramane agatat cu gherutele de sac, pe dinafara, si nu-si mai da drumul pana sus!

Un noroc de care ar merita sa aiba parte toate animalutele care ne ies in cale.

Proaspat prins:

http://www.flickr.com/photos/andreeainjapan/5459293589/

Si imediat dupa baita absolut necesara :-) :

Nimbus se afla acum in grija noastra si in scurta vreme va fi disponibil pentru adoptie. Pana atunci, va invitam sa-l vedeti in poze, aici: https://picasaweb.google.com/andreea.robi/NimbusUltimulPatriot#

Cat despre ceilalti frati ai lui, trei la numar, am aflat ca fusesera prinsi de angajatii cinematografului, cu cateva zile in urma, si dusi "afara in parculet", pe principiul ca "imediat ii ia cineva". Un gest iresponsabil pe care, din pacate, prea multa lume il face. Firesc, i-am intrebat de ce nu ne-au contactat, de vreme ce ne cunosteam deja. Ei bine, se grabeau si n-au mai avut cand sa ne gaseasca numarul de telefon (!) (In treacat fie spus, banuim ca tot asa am dat "intamplator" si peste alti doi pui de pisica, in decembrie 2009, pe treptele aceluiasi cinematograf.)

Am luat-o pe urma celor trei pisoi si am aflat ca, spre norocul lor, au fost luati de trei angajate de la Libraria Carturesti, care i-au auzit plangand si n-au putut ramane nepasatoare.

Asa ca, pana la urma, avem o poveste cu final fericit. Ne mai ramane doar sa prindem pisica-mama si s-o sterilizam. De data asta o vom prinde, orice-ar fi.

==============

UPDATE: Nimbus a fost adoptat cateva saptamani mai tarziu. Are un frate catel cu care se intelege foarte bine :-)