Fara cuvinte (09.01.2011)

Cateva cuvinte, totusi: pisicuta (femela, de cca 5 luni), ARE stapan. Probabil ca are si un nume, dar nu i-l stiu. Are si o minunatie de colier din margele de plastic. Era afara, cu labutele ude si inghetate, mieunand de zor la usa incuiata. Ii era foame. Era atat de disperata s-o ia cineva de acolo, ca nici n-a mai contat cine a luat-o, si nici ca a ajuns in casa straina. A ajuns la CALDURA.
A, uitam sa va zic, are urechile PLINE de raie, cu sange inchegat de la scarpinat peste coji uscate si peste straturi mai proaspete. Probabil ca n-a mai contat, daca avea asa margelute frumoase.

=========
UPDATE, 19 februarie 2011:
I-am spus Mussi, si e inca la mine. Biletul din poza de mai sus a mai stat acolo vreo doua zile, apoi l-am vazut rupt, mototolit si aruncat intr-un colt al curtii respective. Nici un telefon. Mai mult dintr-o curiozitate antropologica :-D, am pus anunturi cu "pisicuta gasita" in tot cartierul, inclusiv la mine pe poarta. Nici un telefon... Cand nici nu ma mai asteptam, dupa aproape trei saptamani, am fost totusi sunata. To make a long story short, mi s-a dat voie s-o pastrez eu, dar sa n-o instrainez, nuu, asa ceva nu se poate! Intre timp am vindecat-o de raie auriculara si am sterilizat-o. E o dulceata mica si cuminte. Cat despre "instrainare"... mai asteptam pana la vaccin :-D
Poze cu Mussi.
==========

UPDATE 30 aprilie 2011: Mussi a fost adoptata. Din primele vesti primite, reiese ca e o mica profitoare si se cere tot timpul rasfatata :-)