Inca nu i-am pus un nume. E pisoiul pe care l-am depistat pe 23 octombrie, frate mai mare al "patriotilor", din cine stie ce motiv ramas singurel pe o scara de serviciu din Blocul Patria. Mi s-a spus ca e motanel, eu inca n-am apucat sa ma apropii de el suficient de bine cat sa fiu sigura ca asa e.
Are vreo cinci-sase luni. Din cate am inteles, cand era mic, Mama Pisa (Big Eyes o cheama, am aflat... de la alta scara :-D) si-a luat celalalt pui, Roscuta pe care am sterilizat-o si am dus-o deja inapoi, si a plecat de acolo. Nu stiu de ce nu l-a luat si pe el, nu stiu de ce n-a mai putut iesi. De cateva luni bune il hranesc cei de la Zac Turism, o firma cu sediul acolo in bloc. Iar el si-a facut veacul in sus si-n jos pe scara unde nu cred ca bate vreodata soarele.
E foarte salbaticut.
Eu incerc sa-l prind din 23 octombrie, macar de doua ori pe saptamana. Prima data a intrat in capcana, dar mi-a scapat cand sa-l transfer in transportor, si pe urma nu s-a mai apropiat de capcana sub nici o forma. I-am rugat pe cei de la firma, niste draguti si toti preocupati de soarta lui, sa-i puna mancarea numai in capcana blocata sa ramana mereu deschisa, ca sa se obisnuiasca cu ea. Ei au facut mai mult decat atat, mi l-au prins ei stiu cum (de ei totusi se apropia la un pas) si m-au sunat intr-o dimineata sa vin sa-l iau, ca ma asteapta cuminte in transportor :-). Fara ajutorul lor, mai stateam pe acolo doua luni.
Astazi (12.11) e a patra zi de cand e la mine. Si acum ma scuipa, dar parca s-a mai domolit, nu mai vrea sa se urce pe pereti cand ma vede. Pana ieri seara a stat singur intr-o camaruta mica, cu culcus, geam de unde se vad porumbei, mancare si litiera. Cat am fost acasa i-am lasat usa deschisa, dar n-a vrut sa iasa. Nu s-a apropiat de transportor, a stat tot timpul pe pervazul geamului. De mancat, a mancat fara fasoane. A stiut si litiera la ce foloseste, spre bucuria mea.
Pe mine ma uraste, de asta nu ma indoiesc. Expresia lui cand ma vede, mereu aceeasi, e graitoare:
Aseara Izzy (alintata "Izuca" :-) s-a dus la el si a flirtat la greu, cu tone de fitze. I-a gangurit, i-a mancat mancarea, i-a baut apa, i-a folosit litiera, i s-a bagat in transportor unde s-a jucat cu soricelul lui... iar el parea uimit si oarecum interesat. Asa ca am stins luminile devreme si, ca din intamplare, nu i-am mai inchis usa spre sufragerie, unde stau pisoii mici si mijlocii. Pe Tibi si Chiţi, mai mari si stapanii de drept ai casei, i-am luat cu mine in dormitor , ca sa nu-l intimideze.
In seara asta domnul a iesit la inspectie chiar si cu mine in sufragerie, ceea ce e semn bun. E drept ca ma facusem mica pe un fotoliu, intr-un colt, si nici nu mai respiram :-D. Il aud cum coboara din ce in ce mai des pe de pervaz ("zdup!"), e clar ca s-a plictisit acolo si-ar vrea si el sa vada cu ce se distreaza pisicile mele atat de bine. In seara asta repetam figura cu usa uitata deschisa.
Am sa revin cu noutati peste vreo saptamana :-)
PS Si daca va intrebati ce mai fac cei doi patrioti mici, pe care inca ii mai am, plus Izzy, Lucy si ai mei, iata: :-)))