Probabil frate mai tanar al lui Mussi , in orice caz cazut de pe aceeasi terasa, sase luni mai tarziu. Speriat de moarte, cu buza de sus crapata, un pic șașiu, cu codita rasucita ca la purcei, trezit brusc in alt mediu, fara fratii lui, si foarte nefericit din motivul asta. Dar Mami, dupa ce l-a marait un pic de forma, l-a luat sub aripa ei sa-l consoleze.
Golanul intre timp a crescut mare, e tot un pic șașiu, codita tot rasucita in sus si-o tine, cere in brate, sta sus in biblioteca si citeste mult, si tot asteapta sa-l ceara cineva in adoptie... oare mai are mult de asteptat?