Porumbel maro (23.09.2009)

In drum spre scoala, intr-o dimineata, vad o colega venind din sensul opus, tinand ceva in ambele maini... un porumbel tinerel, cu nuante maro, cam jumulit si cam debusolat. Il zarise pe carosabil, pe o strada circulata, si, fara sa stea pe ganduri, s-a bagat printre masini sa-l ia de acolo. Un gest cat se poate de firesc, din punctul meu de vedere, si totusi prea rar, din cate vad in jur...

Cum trebuia sa stam la scoala vreo sase ore, i-am facut rost porumbelului de o cutie mare, am taiat o sticla de plastic si i-am pus apa, cineva a cotizat cu niste pufuleti, altcineva cu miez de paine si l-am tinut cu noi in clasa pana am terminat programul. De vreo doua ori a iesit sa se dezmorteasca, dar altfel a fost cuminte.

Seara l-am adus acasa si l-am cazat in baie.

A stat cam o saptamana, timp in care pisoii mei au fost nedezlipiti de usa de la baie :-D  A mancat bine, i-am dat si niste vitamine... se tot plimba prin baie, dar nu parea prea dornic sa zboare. Pana intr-o zi cand a tot zburatacit la fereastra, parand ca vrea sa iasa. I-am deschis fereastra. A stat afara, pe pervaz, pana seara, apoi s-a intors in cutia lui din baie sa se culce!

Am dat din umeri si l-am lasat in pace... a mai facut asa inca o zi, dar in a treia zi si-a luat zborul, fara probleme. L-am vazut ducandu-se cateva case mai incolo, inspre o gradina plina de copaci si verdeata. Un loc cat se poate de bun...