Trei sugari (19.01.2010)

Sase pui de catel, nascuti marti 19 seara, pe care mama lor nu stie ca i-a nascut pentru ca se afla sub anestezie, nu-i recunoaste si nu are lactatie. Multe persoane puse pe jar, si care fac tot ce le sta in puteri pentru ca cei sase nou-nascuti sa aiba o sansa. Cam asta ar fi povestea pe scurt, si asa au ajuns cei trei la mine, iar ceilalti trei, fratii lor, la Oana, colega mea de la Asociatia Robi.

Acum, cand scriu, cei trei au implinit trei zile. Tocmai au mancat masa de... noapte tarzie. Le-am facut si toaleta, le-am schimbat si sticlele cu apa fierbinte. Satui, s-au potolit, s-au adunat gramada si dorm dusi, in cutia lipita de soba calda.

Prima oara cand am de-a face cu catei sugari. I-am luat in grija de cand aveau abia doua ore, si de trei zile ma tot uit la ei, cat de micuti si uratei (sa ma ierte :-) sunt, si totusi cat de bine "construiti", din nastere. Dolofani, cu blanita deasa, ba, daca privesti atent, au pana si mustacioare!

Niste vieti micute, care erau cat pe ce sa nu se nasca, apoi cat pe ce sa nu supravietuiasca. Niste vieti pe care le tin in palme, cu grija si un pic cu frica, pentru ca mi-au fost incredintate si raspunderea e mare...